Identificați afirmația falsă despre închiderea valvelor semilunare aortice:

A. se produce la începutul diastolei generale

B. are loc când presiunea din ventriculul stâng scade sub valoarea presiunii din aortă

C. se produce la începutul diastolei izovolumetrice

D. are loc în timp ce miocardul atrial se relaxează

E. se produce când presiunea sângelui din ventriculul stâng o depășește pe cea din aortă

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Sinapsele adrenergice lipsesc de la nivelul:

A. ganglionilor laterovertebrali

B. nodulului sinoatrial

C. peretelui intestinal

D. splinei

E. detrusorului vezical

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Poate fi controlată hormonal secreția unuia dintre compușii de mai jos:

A. calciferol

B. piridoxină

C. filoquinonă

D. riboflavină

E. retinol

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Următoarele celule NU au formă globuloasă:

A. limfocitele

B. celulele măduvei galbene din diafiza oaselor lungi

C. celulele din structura epiglotei

D. celulele din tunica internă a vaselor de sânge

E. zigotul

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Hormonii secretați la nivel abdominal NU includ:

A. gastrina

B. eritropoietina

C. ptialina

D. estrogenii

E. insulina

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Șanțurile de pe suprafața cerebelului NU separă:

A. foliile

B. lobulii

C. paleocerebelul de neocerebel

D. pedunculii cerebeloși mijlocii de cei inferiori

E. lamelele

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Următoarea structură NU este formată din țesut conjunctiv:

A. sclerotica

B. membrana bazilară

C. măduva galbenă din oasele lungi

D. componenta ciliată a organului Corti

E. albugineeaua ovarului

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Identificați enunțul eronat referitor la filtrarea glomerulară:

A. se realizează activ și pasiv

B. este principala modalitate de curățire a plasmei de cataboliții azotați

C. permite trecerea unei mari părți de substanțe utile în urina primară

D. are un debit de 125 ml/min

E. este favorizată de presiunea din capilarele glomerulare

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Toate elementele figurate:

A. au nucleu

B. au mitocondrii

C. emit pseudopode

D. își păstrează forma globuloasă în stadiul de celulă adultă

E. au hialoplasmă

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Este INCORECT să afirmăm că:

A. partea bazală a maculei are celule de susținere

B. partea bazală a mugurelui gustativ vine în contact cu terminații nervoase senzoriale

C. partea bazală a enterocitului absoarbe glucoză prin transport activ Na dependent

D. partea bazală a organului Corti stă pe membrana bazilară

E. partea bazală a epidermului este avasculară

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

NU prezintă cili:

A. celulele senzoriale auditive

B. celulele receptoare olfactive

C. celulele epiteliului tubului contort proximal

D. celulele senzoriale ale crestelor ampulare

E. celulele receptoare maculare

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

La nivel renal, apa nu se reabssoarbe la nivelul:

A. tubului contort proximal

B. ansei Henle

C. tubului contort distal

D. tubului colector

E. capsulei Bowman

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Una dintre următoarele structuri NU face parte din spațiul mort:

A. traheea

B. bronhiola respiratorie

C. bronhia principală

D. laringele

E. bronhiola lobulară

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Unul dintre oasele de mai jos este intersectat de planul mediosagital:

A. scapulă

B. atlas

C. claviculă

D. nazal

E. coxal

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

În formarea limfocitelor NU este implicat/implicată:

A. măduva hematogenă

B. splina

C. timusul

D. canalul toracic

E. ganglionul limfatic

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Din trunchiul nervului spinal NU pleacă:

A. fibre somatosenzitive prin ramura dorsală

B. fibre cu strangulații Ranvier prin ramura comunicantă albă

C. fibre somatomotorii alfa și gama prin ramura ventrală

D. fibre vasomotorii prin ramura meningeală

E. fibre amielinice prin ramura comunicantă cenușie

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Nervul vag NU stimulează secreția:

A. glandelor mucoase de la nivelul plămânului

B. glandelor oxintice

C. acinilor pancreatici

D. glandelor intestinale

E. vezicii biliare

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Care dintre substanțele secretate în lumenul intestinal are originea la nivelul intestinului subțire?

A. colecistokinina

B. tripeptidaza

C. lipaza intestinală

D. secreția glandelor Brunner

E. tripsina

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Chimul gastric poate conține:

1. proteine nedigerate

2. maltoză

3. factor intrinsec

4. gastrină

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Porțiunea centrală a fibrei musculare intrafusă prezintă:

1. nuclei

2. sarolemă

3. sarcoplasmă

4. sarcomere

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Celulele organizate în folicul pot secreta:

1. tirozină

2. hormon tireotrop

3. gametul feminin

4. estrogeni

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Mușchiul triceps sural este situat:

1. distal de bicepsul femural

2. anterior de tibie

3. proximal de tarsiene

4. profund de mușchiul tibial posterior

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Alegeți asocierile corecte dintre mușchi și artera de la nivelul respectiv:

1. mușchiul semitendinos–artera femurală

2. mușchiul gastrocnemian–artera dorsală a piciorului

3. mușchiul trapez–aorta descendentă toracică

4. mușchii pronatori ai mâinii–artera axilară

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Următorii nervi pot transmite impulsurile generate la nivelul chemoreceptorilor:

1. nervul vag

2. nervul trigemen

3. nervul facial

4. nervul spinal

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Despre mușchiul mare dorsal putem afirma:

1. Se află lateral de aponevroza lombară

2. Prezintă elasticitate

3. Conține și celule musculare modificate

4. Primește fibre nervoase ce pot induce reacții vasomotorii

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Următoarele secreții produc prin hidroliză compuși absorbabili:

1. gastrică

2. salivară

3. pancreatică

4. biliară

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Toate venele transportă prin intermediul plasmei:

1. CO2

2. substanțe anorganice

3. cataboliți

4. oxigen

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Nefrocitele consumă ATP în cursul următoarelor procese:

1. reabsorbția Na⁺

2. reabsorbția K⁺

3. secreția H⁺

4. secreția Na⁺

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Spre deosebire de urina primară, cea finală poate conține:

1. Sodiu

2. HCO₃⁻

3. creatinină

4. eritrocite

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Prezintă organite specifice celule din structura:

1. retinei

2. irisului

3. corpului ciliar

4. cristalinului

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Un volum de 1500 ml poate caracteriza:

1. aerul rămas în plămân după coborârea maximă a grilajului costal

2. aerul eliminat din capacitatea reziduală funcțională printr-un expir forțat

3. aerul care poate fi inspirat suplimentar peste volumul curent

4. aerul care se adaugă capacității reziduale funcționale, printr-un inspir maximal

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

La nivelul epigastrului se află organe ale căror celule:

1. secretă gastrină

2. excretă bilirubină

3. secretă mucus

4. secretă pepsină

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

La nivel renal, se pot găsi unele vitamine în compoziția lichidului din:

1. capsula Bowman

2. capilarele peritubulare

3. sistemul tubular al nefronului

4. tubul colector

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Următoarele structuri secretă enzime digestive:

1. glandele pilorice

2. lobulii hepatici

3. glandele Brunner

4. acinii pancreatici

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Anionul HCO₃⁻ se găsește în:

1. urina primară

2. secreția salivară

3. urina finală

4. secreția pancreatică

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Otoliții stimulează celulele senzoriale din macule în următoarele situații:

1. accelerare liniară în direcție anterioară

2. accelerare liniară în direcție posterioară

3. accelerare liniară în direcție laterală

4. repaus

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Substanța albă a emisferei cerebrale cuprinde fibre ce conectează:

1. metatalamusul cu lobul temporal

2. talamusul cu lobul parietal

3. cortexul cerebral cu nuclei din trunchiul cerebral

4. diencefalul cu lobul occipital

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Fibrele elastice sunt prezente în structura:

1. peretelui aortic

2. peretelui canalului toracic

3. peretelui venos

4. perimisiunului

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Despre metabolismul celular sunt corecte afirmațiile:

1. este reglat hormonal

2. se desfășoară la nivel citoplasmatic

3. este coordonat de nucleu

4. este una din proprietățile generale ale celulei

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Glandele bulbouretrale se caracterizează prin:

1. conțin celule mucoase

2. sunt situate la baza prostatei

3. secretă un lichid clar

4. au secreție endocrină

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Boala Addison se caracterizează prin:

1. pierdere de Na

2. adinamie

3. hipotensiune

4. pierdere de apă

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Substanța cenușie a emisferelor cerebrale include:

1. nucleul amigdalian din lobul temporal

2. girul hipocampic de pe fața bazală a emisferei cerebrale

3. corpii striați situați superior și lateral de talamus

4. girul postcentral de pe fața laterală a emisferei cerebrale

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Canalul Wirsung conține:

1. fosfolipază

2. nucleaze

3. inhibitorul tripsinei

4. insulină

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Artera mezenterică inferioară vascularizează:

1. flexura colică stângă

2. partea superioară a rectului

3. colonul sigmoid

4. canalul anal

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

În timpul contracției, în celula musculară se formează:

1. ATP

2. ADP

3. CO₂

4. PC

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Următoarele procese se realizează prin transport activ:

1. reabsorbția tubulară a glucozei

2. reabsorbția tubulară a ureei

3. absorbția intestinală a aminoacizilor

4. reabsorbția facultativă a apei

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Se găsesc numeroși/numeroase:

1. lizozomi în neutrofile

2. corpi Nissl în pericarion

3. mitocondrii în nefrocite

4. saci de stocare a calciului în vecinătatea miofibrilelor

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Selectați enunțurile corecte referitoare la originea celulelor endocrine:

1. celulele care secretă cortizol provin din mezoderm

2. celulele care secretă catecolamine provin din ectoderm

3. celulele care secretă hormoni cu structură lipidică provin din mezoderm

4. celulele care secretă gastrină provin din endoderm

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Neurohormonii care pot influența secreția exocrină sunt:

1. ADH

2. prolactina

3. catecolaminele

4. gonadostimulinele

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

La nivel renal, K⁺:

1. se filtrează

2. se reabssoarbe

3. se secretă

4. se excretă

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Asupra glandei mamare acționează:

1. neurohormoni

2. hormoni cu structură lipidică

3. hormoni non-glandulotropi

4. hormoni secretați de celule epiteliale

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Nervii care inervează limba au originea aparentă:

1. în șanțul bulbo-pontin

2. în șanțul retroolivar

3. în șanțul preolivar

4. pe fața anterioară a ponsului

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Sunt celule haploide:

1. celulele foliculare ovariene

2. globulii polari

3. celulele Leydig

4. spermatidele

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

În corticala renală NU regăsim:

1. urină primară

2. urină finală

3. tubi colectori

4. anse Henle

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Sinteza trigliceridelor poate avea loc în:

1. hepatocite

2. enterocite

3. adipocite

4. celulele β pancreatice

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

În hemostază intervin următoarele substanțe:

1. proteine plasmatice

2. fosfolipide

3. substanțe minerale

4. vitamine

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Oasele pereche care se articulează unul cu altul sunt:

1. parietalele

2. coxalele

3. maxilarele

4. temporalele

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Protoneuronii senzitivi/senzoriali pot fi celule nervoase:

1. bipolare

2. unipolare

3. pseudounipolare

4. multipolare

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Se află celule musculare în structura:

1. pupilei

2. dermului

3. cristalinului

4. ureterului

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București

Celulele epiteliale organizate în cordoane celulare secretă:

1. STH

2. PTH

3. FSH

4. MSH

Grilă din Simulare 2023 MG, UMFCD – București