O parte din energia rezultată prin procesele catabolice la nivel celular:^[p.108]

• A. se pierde sub formă de căldură *corect, o parte semnificativă din energia rezultată din procesele catabolice se pierde sub formă de căldură.

• B. se stochează sub formă de ADP *fals, energia este stocată sub formă de ATP, nu ADP.

• C. se stochează sub formă de glicogen *fals, glicogenul este o formă de stocare a glucozei, nu direct a energiei.

• D. se înmagazinează în acid piruvic *fals, acidul piruvic este un produs intermediar al glicolizei și nu reprezintă o formă de stocare a energiei.

• E. niciuna din cele de mai sus

Care dintre următoarele afirmaţii privind rolurile funcţionale ale oaselor este adevărată:^[p.67]

• A. La copii doar oasele late iar la adult toate oasele conțin măduva roșie hematogenă *fals, la adult, măduva roșie se găsește în principal în oasele late și în epifizele oaselor lungi, iar măduva galbenă predomină în diafize.

• B. Oasele reprezintă al doilea rezervor principal de substanțe minerale al organismului *fals, oasele reprezintă principalul rezervor de substanțe minerale al organismului, nu al doilea.

• C. Oasele rețin numeroase substanțe toxice (Hg, Pb, F) și le eliberează brusc, fiind apoi eliminate prin piele *fals, oasele rețin substanțe toxice, dar le eliberează lent și nu sunt eliminate prin piele ci prin organele de excreție.

• D. La adult măduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este galbenă *corect, la adult, măduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este măduvă galbenă, care conține în principal grăsimi.

• E. La vârstnici măduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este cenușie, funcțională *fals, măduva cenușie nu este funcțională în hematopoieză; măduva galbenă poate deveni inactivă în producerea de celule sanguine de aceea este cenușie, fibrozată.

Despre boala Addison sunt false afirmaţiile:^[p.56]

• A. unele manifestări sunt determinate de hiposecreția de aldosteron *corect, boala Addison implică hiposecreția de aldosteron

• B. se caracterizează prin pierdere de apă *corect, boala Addison determină pierderea de apă

• C. se caracterizează prin hipotensiune și creșterea capacității de efort *afirmație falsă căutată, boala Addison determină hipotensiune și scăderea capacității de efort, nu creșterea acesteia

• D. determină edeme și hipertensiune *afirmație falsă căutată, boala Addison determină pierderea de sare și apă, ceea ce duce la hipotensiune, nu la edeme și hipertensiune

• E. se caracterizează prin pierdere de sare *corect, boala Addison duce la pierderea de sare din organism.

Care dintre următoarele afirmaţie este falsă:^[p.80,81]

• A. monozaharidele trec în circulaţia limfatică *afirmație falsă căutată, monozaharidele trec direct în circulația sanguină, nu în circulația limfatică

• B. aminoacizii ajung la ficat prin vena portă *corect, aminoacizii sunt transportați la ficat prin vena portă

• C. lipidele trec în circulaţia limfatică *corect, lipidele sunt absorbite în principal în circulația limfatică sub formă de chilomicroni

• D. Na+ ajunge la ficat prin vena portă *corect, ionii de sodiu (Na+) sunt transportați la ficat prin vena portă

• E. fructoza se absoarbe pasiv *corect, fructoza se absoarbe pasiv prin transport facilitat

Referitor Ia secreţia de H+, una dintre afirmaţii este falsă:^[p.104]

• A. sediul principal este tubul contort proximal *corect, principalul loc de secreție a H+ este tubul contort proximal

• B. datorită secreției de H+, rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic *corect, rinichiul ajută la menținerea echilibrului acido-bazic prin secreția de H+

• C. mecanismul de secreție al H+ este unul pasiv *afirmație falsă căutată, secreția de H+ este un proces activ, nu pasiv

• D. secreția de H+ poate avea loc și în restul nefronului *corect, secreția de H+ poate avea loc și în alte părți ale nefronului, nu doar în tubul contort proximal

• E. secreția de H+ poate avea loc și în tubul contort distal *corect, secreția de H+ are loc preponderent proximal dar poate avea loc și în restul tubului

Stratul funcţional al uterului este reprezentat de către:^[p.117]

• A. perimetru *fals, perimetrul este stratul seros extern al uterului, nu cel funcțional

• B. miometru *fals, miometrul este stratul muscular al uterului, nu cel funcțional

• C. endometru *corect, endometrul este stratul funcțional al uterului, responsabil de modificările periodice în timpul ciclului menstrual

• D. parametru *fals, parametrul se referă la țesuturile conjunctive din jurul uterului, nu la un strat al acestuia E termometru *fals
   

• E. termometru *fals,  😉

Fasciculul spinocerebelos dorsal:^[p.21]

• A. străbate bulbul, puntea și mezencefalul și ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelos inferior *fals, fasciculul spinocerebelos dorsal nu străbate puntea și mezencefalul; el ajunge direct la cerebel prin pedunculul cerebelos inferior

• B. urcă prin cordonul lateral medular de partea opusă *fals, fasciculul spinocerebelos dorsal urcă prin cordonul lateral de aceeași parte, nu de partea opusă

• C. conduce sensibilitatea kinestezică *fals, fasciculul spinobulbar conduce sensibilitatea kinestezică, adică informațiile despre poziția și mișcarea corpului

• D. străbate bulbul rahidian *corect, fasciculul spinocerebelos dorsal poate străbate parțial bulbul rahidian înainte de a intra în cerebel prin pedunculul cerebelos inferior

• E. urcă prin cordonul lateral medular de aceeași parte *corect, fasciculul spinocerebelos dorsal urcă prin cordonul lateral al măduvei spinării de aceeași parte a corpului

Terminaţiile butonate ale dendritelor protoneuronului căii îndeplinesc rolul de receptori în cazul analizatorului:^[p.17]

• A. gustativ *fals, receptorii gustativi sunt celule gustative specializate, nu terminațiile butonate ale dendritelor

• B. acustic *fals, receptorii acustici sunt celulele ciliate din cohlee

• C. vizual *fals, receptorii vizuali sunt celulele cu conuri și bastonașe din retină

• D. cutanat *corect, terminațiile butonate ale dendritelor protoneuronului îndeplinesc rolul de receptori în cazul analizatorului cutanat (receptori pentru sensibilitatea tactilă, termică, dureroasă)

• E. olfactiv *corect, în cazul analizatorului olfactiv, terminațiile butonate ale dendritelor protoneuronului (neuroni bipolari) îndeplinesc rolul de receptori

Presiunile parţiale ale gazelor respiratorii din sângele care iese din capilarele pulmonare sunt:^[p.100]

• A. O₂ - 46 mm Hg *fals

• B. O₂ - 40 mm Hg *fals, această valoare este specifică presiunii parțiale a oxigenului în sângele venos care intră în capilarele pulmonare, nu în cel oxigenat care iese.

• C. O₂ - 100 mm Hg *corect, presiunea parțială a oxigenului (O₂) în sângele oxigenat care iese din capilarele pulmonare este de aproximativ 100 mm Hg.

• D. CO₂ - 46 mm Hg *fals, această valoare este specifică presiunii parțiale a dioxidului de carbon în sângele venos, nu în sângele oxigenat.

• E. CO₂ - 40 mm Hg *corect, presiunea parțială a dioxidului de carbon (CO₂) în sângele oxigenat care iese din capilarele pulmonare este de aproximativ 40 mm Hg.

Viteza sângelui:^[p.93]

• A. creşte pe măsură ce ne îndepărtăm de inimă *fals, viteza sângelui scade pe măsură ce ne îndepărtăm de inimă și apoi crește din nou în venele mari

• B. este mai mare în capilare decât în aortă *fals, viteza sângelui este mult mai mică în capilare decât în aortă

• C. în aortă este de 50 m/s *fals, viteza sângelui în aortă este de aproximativ 500 mm/s, nu 50 m/s

• D. în capilare este mai redusă de o mie de ori decât în aortă *corect, viteza sângelui în capilare este mult mai mică decât în aortă, aproximativ de o mie de ori mai redusă
  500 mm/s (în aortă) : 0,5 mm/s (în capilare) = 1000

• E. variază direct proporţional cu presiunea arterială *corect, viteza sângelui variază direct proporțional cu presiunea arterială, la viteze mari avem presiuni mari