O minunata reprezentare a ochiului uman, va invit sa o urmariti!

Analizatorul vizual

• 90% informaţii mediu înconjurător
• Rol principal: oferă informaţii despre luminozitate, formă, culoare obiecte
• Rol secundar: oferă informaţii despre orientare în spaţiu, echilibru, tonus cortical (atenţie)

Glob ocular:

• Sferic
• Localizat în orbită

Alcătuire:

1. Trei tunici:

• Externă
• Medie
• Internă

2. Medii refringente:

• Umoare apoasă
• Corp vitros
• Cornee
• Cristalin

Tunica externă

• Fibroasă Alcătuire:

1. Sclerotica (localizată posterior, ocupă 5/6 din întreaga tunica externă, este opacă, alb-sidefie, slab vascularizată, posterior se găseşte un orificiu pt artera oftalmica, venă şi nervul optic

Pe sclerotică se inseră muşchii extrinseci ai globului ocular. Aceşti muşchi sunt de tip striat şi sunt inervaţi de nervii cranieni III, IV şi VI

2. Cornee (localizată anterior, transparentă, avasculară, bogat inervată).

Obs. Inervaţia corneei este realizată de de fibre senzitive ale nervului V, participând la calea aferenta a reflexului de clipire

Tunica medie

• Bogat vascularizata Alcătuire 3 segmente:

1. Coroida (post)
2. Corp ciliar (med)
3. Iris (ant)

• Coroida este localizată posterior de ora serrata, este pigmentată, vasculară. Prezintă, ca şi sclerotica, un orificiu pt artera, venă şi nervul optic.
• Corp ciliar imediat anterior de ora serrata este alcătuit din procese ciliare (aglomerări capilare ce secretă umoare apoasă) + muşchi ciliar (fibre musculare netede, radiare şi circulare)
• Irisul este o diafragmă cu un orificiu central (pupila) şi este alcătuit din fibre circulare şi radiare

Tunica internă

Retina este localizată posterior de ora serrata şi are rol în transformarea stimulilor luminoşi în influx nervos.

Prezintă:

1. Pată galbenă (macula lutea) în dreptul axului vizual, prezintă conuri mai multe decât bastonaşe

2. Fovea centralis în centrul maculei, este alcătuită exclusiv din conuri şi este zona de acuitate maximă
3. Pata oarbă (medial şi inferior de pata galbenă), reprezentând de fapt orificiul pt:

o Ieşire nerv optic şi venă; o Intrare artera oftalmica.

Fără elemente fotosensibile (conuri sau bastonaşe).

Restul retinei prezintă si conuri si bastonaşe, cu cât ne îndepărtăm spre periferie, cu atât conurile devin mai puţine iar bastonaşele mai multe!

Straturi retina:

1. Membrana limitantă internă
2. Fibre nerv optic (axoni ai deutoneuronilor, adică celulele multipolare)
3. Cel multipolare (ganglionare)
4. Cel amacrine (au legături doar cu celulele multipolare)
5. Cel bipolare (protoneuronul caii)
6. Cel orizontale
7. Conuri (neuroni unipolari)
8. Bastonaşe (neuroni unipolari)
9. Mb limitantă externă
10. Strat pigmentar

Dintre toate, straturile celulelor functionale, sunt 3:

1. Cel fotoreceptoare (conuri şi bastonaşe)
2. Cel bipolare
3. Cel multipolare

Ele sunt însoţite de celule de susţinere si de asociaţie. Celule cu bastonaşe

• Celule nervoase modificate (neuroni unipolari)
• 125-130 milioane
• Localizate mai ales la periferia retinei
• Vedere nocturnă şi crepusculară (fără detalii şi culori, în alb/negru)
• Lumină slabă
• Extrem de sensibili, stimulaţi chiar de o cuantă de lumină (prag de sensibilitate scăzut)
• Conţin pigment = rodopsină (derivat din vitamina A)

Celule cu conuri

• Celule nervoase modificate (neuroni unipolari)
• 6-7 milioane
• Mai numeroase în pată galbenă
• Exclusive în fovea centralis
• Vedere diurnă, colorată
• Lumină intensă (prag de sensibilitate ridicat)
• 3 tipuri (roşii, verzi, albastre)
• Conţin iodopsina ce se descompune în lumină şi se resintetizează în prezenţa viţ A

Sinapsare

• Fiecare celulă cu con face sinapsă cu un singur axon bipolar şi acesta cu un singur neuron multipolar. Mai multe celule cu bastonaş fac sinapsă cu un singur neuron bipolar, iar mai mulţi neuroni bipolari fac sinapsă cu un singur neuron multipolar.

Aparat dioptric

1. Cornee = 40 dioptrii (faţa anterioară, reprezintă limita aer/lichid)

2. Cristalin > 20 dioptrii (implicat în procesul de acomodare la distanţă/apropiere)

Total = lentilă convergentă cu minim 60 dioptrii şi cu centrul optic la 17 mm în faţa retinei.

Imaginea se formează în spatele centrului optic, pe retină, imagine reală, mai mică şi răsturnată.

ACOMODAREA LA DISTANŢĂ/APROPIERE

La distanţă (>6m), intră în funcţiune simpaticul:

Obs. Spunem raza de curbură mărită deoarece cristalinul, din forma sa sferică atunci când este aplatizat, devine ovoidal prin aplatizare iar raza unui oval este mai mare decât raza unui cerc. Dar atenţie, curbura în sine este mai mică la oval decât la cerc.

La apropiere, (<6m) intră în funcţiune parasimpaticul:

Reflex pupilar fotomotor (adaptarea la lumină)

• Centru - mezencefal în coliculii cvadrigemeni superiori, datorat N. III accesor, realizându-se prin contracţia muşchilor circulari ai irisului - mioza

Când lumina este slabă, intră în funcţiune simpaticul T1-T4 făcând contracţie de fibre radiare ale irisului pentru midriază.

Att, la mai mult de 6m nu mai vedem clar de aceea se discută despre efortul de acomodare la apropiere decât cel la distanţă unde de fapt, nu mai exista efort. Dar razele paralele venite de la o distanta mai mare de 6 m (de la infinit) vor focaliza tot pe retina.

Defecte de vedere

• Ochi emetrop (ochi normal) are ax optic = 17 mm de aceea imaginea obiectelor plasate la infinit se formează corect pe retină, este clară, fără acomodare Ax optic = ax vizual (al ochiului)

• Ochi hipermetrop

• Ochi miop (hipomiop)

• Prezbiţie (prezbiopie) = cristalin gros, mai puţin elastic o dată cu vârsta.

Obs: Pacientulprezbiop se comportă ca un hipermetrop, nevăzând bine aproape dar văzând bine la distanţa iar corecţia făcându-se cu acelaşi tip de lentile.

• Astigmatismul

Procese fotochimice retină

• Defect vedere cromatică - daltonism

• Absenţa unui tip ce conuri, pacientul vede cenuşiu

• Frecvent absenţă roşu/verde
• Gena recesivă x linkată
• Aproape exclusiv la bărbaţi
• 8% populaţia masculină afectată
• Acromatopsia (imposibilitatea de a percepe culorile)

Calea optică

• Receptor: celule conuri + bastonaşe

Att! Receptorii aparţin ţesutului nervos nu epitelial (sunt neuroni unipolari modificaţi)

• Neuron I - cel bipolare din retină
• Neuron II - cel multipolare din retină
• Axonii cel multipolare formează nerv optic ce conţine fibre de la un singur glob ocular
• La nivelul chiasmei optice se încrucişează fibrele din câmpurile mediale, nazale
• Tractul optic conţine fibre din câmpul temporal de aceeaşi parte şi din câmpul nazal de partea opusă

Att! Atât nervul cât şi tractul optic conţin axoni ai neuronilor multipolari din stratul 3 al retinei.

• Neuron III - metatalamus, corpi geniculaţi laterali (externi)

Att! Axonii tritoneuronului, în traiectul lor spre scoarţă, poartă numele de radiaţii optice Obs: pe traiect se desprind colaterale pentru coliculii cvadrigemeni superiori, participând la calea aferentă a reflexelor de adaptare la lumină şi apropiere.

• Proiecţie lob occipital în jurul scizurii calcarine de pe faţa medială a emisferelor cerebrale unde se găsesc arii vizuale primare. În jurul celor primare se găsesc arii secundare / asociative.

- Aria primară prezintă cea mai întinsă zonă de proiecţie pt macula (localizată în regiunea posterioară a lobului occipital)

• Extirpare arie vizuală primară = orbire
• Extirpare arie vizuală secundară = afazia (pacientul vede literele dar nu înţelege cuvinte)

Câmpuri vizuale

• Câmp vizual = spaţiu cuprins cu privirea
• Câmp vizual monocular - Aparţine unui singur ochi
• Câmp vizual binocular = parte comună a celor două câmpuri monoculare. În centrul său se găseşte punctul de fixare care se proiectează pe retină chiar în foveea centralis.
• Imaginile provenite de la cele 2 retine fuzionează pe scoarţă. Procesul de fuziune începe la nivelul corpilor geniculaţi laterali
• Vedere stereoscopică = vedere în profunzime datorită vederii binoculare

Campul vizual temporal drept se proiectează răsturnat la nivelul retinei deci pe hemiretina nazală a ochiului drept dupa care la nivelul chiasmei se încurcişează şi ajunge la nivelul emisferei stângi.

Campul vizual nazal drept se proiectează răsturnat la nivelul retinei, deci pe hemiretina temporală dreaptă dupa care la nivelul chiasmei rămâne de aceeaşi parte deci se proiectează în emisfera dreaptă.

Concluzie.

1. Imaginile temporale ajung in emisfera opusa
2. Imaginile nazale ajung in aceeasi emisfera
3. Retina temporală proiectează de aceeaşi parte
4. Retina nazală proiectează în emisfera opusă.

Pentru că ne dorim note de buget la Admitere Medicină, vă invităm să accesați pe site-ul nostru după ce vă logați:

• Mai multe Flash-Cards (toată materia de Anatomie în 2600 întrebări) aici: FLASH-CARDS
• Lecții de Anatomie și de Chimie (cu toată materia explicată și cu teme de antrenament) aici: LECȚII
• Teste pe capitole la Anatomie sau Chimie cu grile și probleme explicate detaliat aici: TESTE LECȚII
• Simulări ca în Admitere cu 100 întrebări mixte Anatomie + Chimie aici: SIMULĂRI

Nu uitați că puteți găsi informații utile și pe canalul nostru de youtube. Click, Like și Subscribe pentru a nu rata postările: https://www.youtube.com/channel/UC0sswAmUKAHWX7tLGm2MYhg?sub_confirmation=1

Ne găsești și pe :

Instagram

Facebook